Sfântul Nicolae este al doilea sfânt facut de Dumnezeu, care stă alături de Părintele ceresc, în stânga lui.
Tradiţia îşi are originea în povestea
personajului legendar şi mitic, care a existat cu adevărat în persoana
arhiepiscopului-Sfântul Ierarh Nicolae-din Myra-Lichia (pe
meleagurile Turciei de astăzi), persoană cu credinţă neţărmurită în Dumnezeu, care a trăit în secolul al
IV-lea.
Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de cei
săraci şi năpăstuiţi, dar şi miracole, numele său traducându-se prin
“biruitor de popor”.
Provenind dintr-o
familie înstărită şi crescut în spiritul poveţei creştine “să împarţi averea
săracilor”, la moartea părinţilor săi, şi-a dăruit întreaga avuţie celor
nevoiaşi.
Sfântul Nicolae e
milostiv față de săraci, ajută văduvele, orfanii și dăruiește bani tuturor
oropsiților.
Sfântul Nicolae este protector al
copiilor, face
acestora cadouri odată cu
venirea iernii.
Există obiceiul,
la sate, ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii
să se organizeze în cete și să-și aleagă gazda unde vor merge pentru repetițiile colindelor
de Crăciun și de Anul Nou.
Totodată, în noaptea de Sfântul Nicolae, tradițiile românești
vorbesc și despre ritualuri magice, farmece și prognosticuri meteorologice. Astfel,
se vor pune crenguțe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori până la Anul Nou,
ocazie cu care se va afla rodul livezilor din anul ce urmează.
Una dintre
cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este povestea celor trei fete
sărace, care neavând zestre nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie
vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi.Se spune că Sfântul Nicolae,
aflându-le durerea, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un
săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în
ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghetuţe.
În Germania,
tradiţia sărbătoririi Moşului Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri
păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut de germani ca
un bătrân care poartă un sac în spate şi o nuieluşă în mână. Pe lângă ghetuţe,
copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care îşi aştern toate dorinţele şi
câţiva morcovi pentru caii moşului. Se mai spune că Moş Nicolae are cu el o carte
în care a trecut toate faptele copiilor, bune sau rele. Dacă n-au fost cuminţi,
copiii primesc nuieluşe, cartofi sau cărbuni. În unele regiuni din Germania,
copiii se costumează în Moş Nicolae şi colindă casele vecine, pentru a primi
dulciuri.
Copiii din Franţa, în ajun,
lasă pentru Moş Nicolae un pahar de vin iar pentru măgăruşul lui, morcovi şi
puţin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe
şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite. Îndeosebi în regiunile
din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş,
alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru. Dacă Moş
Nicolae lasă daruri copiilor buni, Pere Fouettard este cel care-i mustră pe
copiii care n-au fost cuminţi, altoindu-i cu o nuieluşă.
La copiii olandezi, moşul
ajunge pe mare, venind din Spania. Dacă n-au fost cuminţi, se tem de
însoţitorul moşului, Zwarte Piet (Petru cel Negru). El îl ajută pe Moş Nicolae
cu darurile şi dulciurile pentru copiii cuminţi. Va merge pe la fiecare copil
şi-i va dărui câte ceva, dar dacă pe lista lui copilul este trecut ca
neascultător, îl va lua cu el înapoi în Spania.
În Belgia şi Luxemburg,
copiii îşi aşază ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi,
pregătesc un pahar de vin pentru moşul, morcovi şi zahăr pentru calul lui.
Odată cu Moş Nicolae, la fel ca şi în alte ţări europene, copiii îl aşteaptă şi
pe însoţitorul său, Hoseker.
Moş Nicolae este
foarte iubit de copiii din Austria, care-l ştiu ca pe un bătrân înveşmântat asemenea
unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici
şi călătoreşte alături de Krampus, care ţine în mână o nuia cu care-i ameninţă
pe micuţii care nu au dat ascultare părinţilor.
Copiii din Italia aşază pe o farfurie, în ajun, scrisorile în
care-şi notează dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în
anul care va veni. A doua zi, în locul scrisorilor, găsesc dulciurile lor
preferate.